- prin rotaţie
- by rotation / in rotationaccording to a rota.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
prin rotaţie
Look at other dictionaries:
rotaţie — ROTÁŢIE, rotaţii, s.f. 1. Mişcare în jurul unui punct fix sau al unei axe, în cursul căreia fiecare punct al corpului care se mişcă rămâne la distanţă constantă de punctul fix sau de axa respectivă. ♦ Mişcare de rotire a unui corp ceresc în jurul … Dicționar Român
disc — DISC1, discuri, s.n. 1. Placă circulară şi plată de o anumită greutate, pe care o aruncă atleţii discoboli la distanţă. ♦ Probă de atletism care se practică cu acest obiect. 2. Orice obiect de formă circulară şi plată. ♢ Plug cu disc = plug cu… … Dicționar Român
burghiu — BURGHÍU, burghie, s.n. Unealtă ascuţită de oţel în formă de spirală, care, prin mişcări de înşurubare, serveşte la găurirea cilindrică a materialelor; sfredel. ♢ Burghiu de foraj = unealtă de foraj în formă de bară, cu capătul ca o elice, care se … Dicționar Român
asolament — ASOLAMÉNT, asolamente, s.n. Tehnică a împărţirii unui teren cultivabil în mai multe loturi (în raport cu numărul de plante care urmează a fi cultivate) şi a repartizării prin rotaţie a fiecărei plante pe un lot anumit. – Din fr. assolement.… … Dicționar Român
sfredel — SFRÉDEL, sfredele, s.n. 1. Unealtă în formă de bară, prevăzută la un capăt cu muchii ascuţite sau cu tăişuri şi folosită pentru executarea găurilor; burghiu. 2. (art.) Numele popular al unei constelaţii formate din trei stele. – Din bg. svredel.… … Dicționar Român
solă — SÓLĂ1, sole, s.f. Porţiune de teren cultivată cu aceeaşi plantă, în cadrul unui asolament. – Din fr. sole. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SÓLĂ2, sole, s.f. Nume dat mai multor specii de peşti marini plaţi, ovali, acoperiţi cu… … Dicționar Român
trohocardie — TROHOCARDÍE s. f. deplasare a inimii prin rotaţie în jurul axului ei lung. (< engl. trochocardia) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
revoluţie — REVOLÚŢIE, revoluţii, s.f. I. 1. (fil.) Ansamblul transformărilor calitative profunde care cuprind fie un sistem în întregime, fie unul sau mai multe subsisteme ale acestuia. 2. Schimbare bruscă şi de obicei violentă a structurilor sociale,… … Dicționar Român
meridian — MERIDIÁN, meridiane, s.n., adj. 1. s.n. Fiecare dintre liniile imaginare care rezultă din intersecţia suprafeţei Pământului cu serniplanul sprijinit pe axa geografică, constituind liniile de reper pentru măsurarea longitudinii geografice. ♢… … Dicționar Român
axă — ÁXĂ1, axe, s.f. Dreapta care se consideră orientată într un anumit sens. ♦ Dreaptă (sau obiect în formă de dreaptă) care ocupă o anumită poziţie într un sistem tehnic. ♦ Dreaptă închipuită în jurul căreia se face mişcarea de rotaţie a unui corp… … Dicționar Român
pol — POL1, poli, s.m. 1. Fiecare dintre cele două puncte situate la capetele axei de rotaţie a pământului şi în care se reunesc toate meridianele geografice; p. ext. regiunea din jurul acestor două puncte. ♢ Pol ceresc = fiecare dintre cele două… … Dicționar Român
